Cum sa ne rugam?

"Tu, cand te rogi, intra in odaita ta, incuie-ti usa, si roaga-te Tatalui tau, care este in ascuns; si

 Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati."

  Oare despre ce odaie era vorba? Sa fie camera in care locuim, ori sa mai fie vre-un sens

 metaforic? Ar putea fi vorba despre "camera din inima noastra". Eu prefer sa iau in considerare 

ambele variante, fiindca pentru a te ruga trebuie sa fi centrat in inima cu totul, si avem nevoie de 

liniste pentru asta. Prin urmare, pentru a intra in "camera inimii", trebuie sa ne detasam de toti si 

toate, sa lasam mintea goala, pentru ca aceasta sa poata cobori in linistea inimii. Poate parea 

infiorator sa ascultam linistea din noi, sa incetam sa mai vorbim sau sa gandim. Dar imediat ce ne 

vom obisnui cu aceasta stare, vom putea intra in aceasta camera minunata, in mijlocul razboiului, 

fara a mai fi nevoie sa ne izolam fizicul!
  
  

Cu Dumnezeu de mana...: Scrisoare catre Dumnezeu

Cu Dumnezeu de mana...: Scrisoare catre Dumnezeu: E atata liniste,atata pace pe pamant, Am fluturi in inima...cat de fericita sunt! Iti multumesc Doamne, nu cred ca e ceva mai ...

Scrisoare catre Dumnezeu

E atata liniste,atata pace pe pamant,
Am fluturi in inima...cat de fericita sunt!
Iti multumesc Doamne, nu cred ca e ceva mai minunat
Decat magia Ta, si ca primesc tot ce ne-Ai dat!
Tot ce-i frumos in jurul nostru, e a Ta gratie,
Nu ma pot satura s-admir magica creatie.
De multe ori ne indoim ca Ne iubesti,
Si cu un tupeu fantastic, chiar credem ca ne pedepsesti!
Atunci Iti multumesc, pedeapsa Ta e dulce tare,
Si ne-Ai dat in schimb o fericire inzecit mai mare!
Tot ce-Ai facut Tu mai frumos ne-Ai lasat noua,
Iar noi nu-ntelegem ce fericire-i atunci cand ploua.
Ne chinuim sa respectam cele zece porunci,
Insa legea Ta-i iubirea, ea cu-adevarat muta munti!
Fiul Tau nascut din Tine, Tu ni L-ai dat,
Sa aiba grija de noi, insa noi nu L-am lasat!
L-am judecat, si-am avut noi grija de El,
Ti L-am rastignit, Te-am facut sa cobori din cer!
In schimb nu stiu ce ne-Ai luat, dar ne-Ai mai dat ceva
Creatia Ta de 7 zile - toata increderea!
Si-atunci vine intrebarea la care raspuns nu gasesc:
Ce-au oamenii cu Tine Doamne, de cum te prind te rastignesc?
Natura asta..ma indragostesc de rasarit si de apus,
Si partea asta din Tine, omul a distrus!
Constructiile omului mi-au furat privelistea,
Si-abea mai gasesc un loc in care s-aud linistea!
Ti-au ridicat biserici ce intra cu forta peste Tine
Patrund in casa Ta de sus, si cerem sa ne fie bine!
Avem case la fel de mari, calatorim cu avioane,
Pamantul nu stiu cui ramane, dar pazea ca venim Doamne!
Hrana simpla ce ne-Ai lasat-o, nici aia nu ne-a ajuns,
Starea de canibali incet - incet ne-a patruns!
E saracie mare, nu ne-au ajuns nici hainele,
Am pus pe noi ce am gasit - am jupuit animalele...